Imi schimb urgent parolele de peste tot. Si nu incercati sa-mi spargeti contul 
ca am schimbat-o deja!
lista de 10 parole extrem de utilizate:
1. password
2. 123456
3. qwerty
4. abc123
5. letmein
6. monkey
7. myspace1
8. password1
9. link182
10. (prenumele persoanei respective, de pilda “Ioana” sau “Nicoleta”)
pe urmele acestui articol
Si ca sa fiu mai precisa, asta ar insemna parolele de la Facebook, hi5, odnoklasniki, torrents, fliqr (cred ca nici nu mi-o mai amintesc de fapt:), delicious si inca ar mai fi!
Filed under: Anotimpuri, In oras, Obiceiuri | Etichete: anul nou, sarbatori
Cat n-ar fi de straniu, dar in acest an am chef de sarbatori. De obicei, agresiunea publicitara a la ‘vin sarbatorile’ ma face sa protestez, dar in acest an probabil am perceput sarbatorile inaintea celor din marketing, sa fie datorita clementinelor?;) mai departe despre planuri de vacanta si cadouri pe care le-am cumparat pentru cei dragi
Da, la modul cel mai direct, imi murdaresc mainile citind ziarele. Mi se innegresc degetele si nu de la unul singur, da de la toate trei pe care obisnuiesc sa le cumpar vineri seara (Jurnal de Chisinau, Timpul de dimineata si Argumety i facty) ca sambata si duminica dimineata in pat sa am ce citi. Si in celelalte dimineti – in timpul micului dejun. Dar imi innegresc degetele, imi murdaresc cearsafurile si nu le mai pot pune pe masa de al bucatarie. Mai nou, miros a benzina, ori a chimicate asemanatoare! Oribil, nici in camera nu le mai pot tine.
Inteleg ca nu e prea profitabil sa ai un ziar independent si faci economii pe unde e posibil, dar chiar in asa hal??? Cred ca o sa renunt la obiceiul de a sustine ziarele (le pot citi oricand online si de multe ori o fac, dar oricum le cumpar) cu mica mea contributie. Sunt egoista, ce mai, confortul personal si serviciile de calitate conteaza mai mult.
De la o draga luni astept vinerea. Apoi ma iau cu lucrul si uit. Numai vineri seara imi vin in fire si savurez din plin odihna bine meritata. Foarte rar o sa ma prinzi vineri seara asupra lucrului, pe care de altfel il am din plin planificat si pentru vineri seara, dar si pentru sambata si duminica. Dar nu pot sa ma concentrez sa fac nimic, dupa cate vad kilogramele de hartii aduse de la birou se vor duce inapoi luni, nedespachetate. Deschid pagina dupa pagina web, revin la posta, si iar la pagini si tot asa. Cred ca trebuie sa ma ridic de pe pat cu tot cu laptop si sa ma mut la masa. Nu e chiar comod, dar efectiv sper.
Dar sa revin la vineri seara: poti sa stau pana tarziu fara a ma gandi ca ma trezesc maine dimineata, simt ca sunt obosita si ca ma odihnesc. SI mai e ceva – planurile pentru week-end. Niciodata nu-mi fac planuri indraznete, dar numai gandul ca ai doua zile la dispozitie, 2 zile intregi cand ai putea reusi sa faci atatea! Sambata deja e altceva – am avut o zi intreaga libera care incet – incet s-a transformat in noapte. Seara de sambata nici n-o simt. Iar cea de duminica o inabusa regretele – maine iar e luni. Iar gandul ca cele doua zile au zburat prea repede si fara rezultate vizibile ori palpabile nu ma inveseleste. De aceea si imi place seara de vineri cand sperantele au dreptul la viata.
