Cand ‘cei mai tristi ca noi’ sunt langa noi
A inceput un nou sezon la Dansez pentru tine si iata, fara sa planific ma vad iar prinsa in fata televizorului. Si nu pentru ca sunt fana dansurilor, ci pentru ca de fiecare data ma impresioneaza cazurile pe care le prezinta si cum le prezinta. Este o ocazie in plus de a intelge cat de multi sunt cei mai tristi ca noi, de a multumi lui Dumnezeu pentru ce avem si cum suntem.
De fiecare data imi pun aceeasi intrebare: Cat de mult poate suferi un om? Sa ai o fiica de 42 ani care are mintea unui copil de 6 ani! Timp de 42 de ani sa te chinui, s-o vezi zi de zi, sa stii ca nu poti face nimic, sa vezi copii sanatosi in jur. Mai ales sa vezi alti oameni, care iti par mult mai ‘nedemni’ de cate le au. De multe ori aud femei spunand ca iata ele, care au atata grija de copilul lor, anume lor li se intampla sa aiba copilul probleme de sanatate, pe cand uite, acela ori celalalt, care si copii ii face la betie si nici nu cauta de ei si nici o boala nu mai au. Oare sa fie adevarat ca fiecare primeste atata cat poate duce? Nu am copii, dar cred ca putine pot fi mai dureroase, poate doar pierderea unui om drag, decat sa ai un copil cu o boala mentala ori fizica grava. Ori sa ai un hadicap care sa te impiedice sa auzi, sa vezi ori sa simti lumea din jur. Ori sa nu fii in stare sa-ti vezi copii sau sa trebuiasca sa dai copilul la internat de buna voie pentru ca tu esti hipoacuzic, iar daca ramane in familie, are sansa sa nu vorbeasca niciodata. Daca mai gandesc mai bine, exista atata lume care sufera si multe s-ar schimba daca noua ne-ar pasa.
Iar ca sa revin de unde am pornit, la Dansez pentru tine participa si o fata din Republica Moldova, Felicia, care danseaza pentru a-si aduce mama si bunica acasa. Parca in comparatie cu alte probleme grave nu este chiar atat de dramatic, dar numai cel care a simtit pe pielea lui intelege ca este la fel de dureroasa. Stiu ca ideea acestei emisiuni vine de peste hotare, iata nu stiu daca acolo concurentii vin cu acelasi tip de probleme. Vad ca este in aceasta editie a emisiunii o fata care danseaza pentru a-si ajuta mama sa-si deschida un atelier de croitorie pentru a coase costume pentru copiii dintr-un ansamblu de dans. Cred ca in alte tari emisiunea pune pe acelasi cantar asemenea dorinte, vise ale celor apropiati. Nu degeaba emisiune are motto ‘Cel mai armonios si dramatic spectacol de dans’. Are foarte multa drama. Ca si viata noastra de altfel.
ARIVEDERCI: recenzie dureroasa
In sfarsit problema migratiei cu care se confrunta populatia din Moldova apare in atentia publicului din lumea intreaga. Si nu prin comunicate de presa sau istorii despre trecerea ilegala a frontierei ascunsi in vagoane de tren sau sub masini, ci in imagini. In imagini sfasietoare dintr-un sat din regiunea Orheiului Vechi, in care drama unor copii ai caror mama este plecata si indiferenta celor din jur fata de soarta lor se impleteste intr-un mod spectaculos cu traditia si cu farmecul naturii. Satul moldovenesc, dar nu cel de acum, ci traditional, asa cum il cunosc din copilaria mea, este surprins perfect. Jos palaria! Atatea elemente cunoscute, pana la durere as spune chiar. Beciul tipic, fantana, cada de spalat rufe si sapunul ‘hozaistennyi’ care se lipeste, vitelul care ori te taraie dupa el in lunca, ori nu vrea sa se miste nici in ruptul capului, caprele, chiar paharul din care bea lapte, acel ‘bacalas’, nici nu stiu cum sa-i zic corect, dar sunt sigur ca era pana nu demult in peste 90 la suta din gospodariile moldovenesti. Atatea gesturi pe care numai cel care le cunoaste le intelege: pieptanatul fetitei, datul pe datorie, lumanarile pentru sanatate ori pentru raposati. Dar cum vorbesc copiii! Nimic fals, ca toti noi candva si ca multi altii acum. Eu fac parte din oamenii care au nevoie in primul rand sa auda, asa ca multe filme asa si le ‘privesc’ – ascultandu-le. Privind acest film, cu foarte putine cuvinte, dialoguri, am inteles ce inseamna FILMUL, in care imaginile si muzica vorbesc, desfasoara subiectul, au fisecare o semnificatie aparte si sunt simboluri. Muzica merita aplauze aparte! Cat face numai Maria Tanase la sfarsit, un sfasietor ‘Cine iubeste si lasa…’ Intr-adevar, mai sugestiv decat atat, nu stiu ce poate fi.
mai departe
Saracia ii face pe moldoveni sa-si vanda .. brazii
PRO-TV Chisinau si-a propus sa demonstreze ca problema bradului arestat de politie nu consta in faptul ca a fost cumparat de la o persoana fizica, ci pentru ca primarul nu e comunist. Fapt ce nu are nevoie de multe argumente, dupa parerea mea. Fara sa vrea insa reporterii au dat peste un alt subiect, care mie de exemplu, mi-a trezit chiar lacrimi – familia care a vandut bradul nu a facut-o din dragoste fata de primaria Balti, ci din necesitate! Altfel nu pot sa-mi explic lacrimile si strigatul fetei: Bradul acesta era viata mea! (ori ceva asemanator). Si inca a mai spus ca este gata sa manance paine neagra decat sa vanda acest brad. Iar cei care taie bradul, nici treaba nu aveau ca fiecare sunet al ferestraului ii rupea inima fetei. Am simtit in glasul ei disperarea ca nu poate face nimic, ca nimeni nu o asculta si nu opreste aceasta faradelege. Imi imaginez ca ea a crescut odata cu el, probabil acest brad era impodobit in curte de sarbatori, era probabil ca un membru al familiei. O mandrie sa ai un brad atat de inalt in ograda. Iar mama a decis sa-l vanda. Pentru 8000 lei. Ori 550 de Euro. Ori 770 de dolari. Dar tatal si cu fiica – nu sunt de acord cu aceasta decizie. Un detaliu, desi nu cel mai important, dar relevant – decizia apartine mamei. Iata cine este capul familiei in asemenea vremuri grele. Si nu-mi spuneti ca n-are nimic saracia cu aceasta istorie. Ori criza financiara. Probabil ca au fost multe discutii in jurul acestei decizii, dar nu s-a ajuns la o decizie comuna. Si nu o invinovatesc pe mama, ea se gandeste cel mai probabil cu ce sa-si plateasca facturile ori sa aranjeze masa de sarbatori. De ce anume acum? De ce nu in anii precedenti? Caci la cat de inalt si falnic era bietul brad, era ‘copt’ demult deja si-i faceau curte ‘petitorii’ nu primul an. O fi ‘ajuns cutitul la os’, ca de buna voie nu-si mai aprindea sarmana mama paie in cap si facea circ in ograda. Ea nu se gandeste la sentimente, amintiri, dar la ziua de maine. Saracia te face pragmatic. in loc de concluzii
Moldovenii la ‘Dansez pentru tine’ sau ‘Imi iau cuvintele-napoi’!
Nu obisnuiesc sa privesc emisiunea ‘Dansez pentru tine’ din mai multe motive: nu sunt pasionata de dans, imi trezesc lacrimile istoriile sfasietoare, cu atat mai mult cand ma gandesc cata lume sufera, iar eu nu pot face mai nimic, ma revolt ca se pun pe tapet suferintele oamenilor si telespectatorii trebuie sa le prioritizeze intr-un fel. In plus ca dureaza foarte mult si este prea ‘trambitata’, incat starneste reactia inversa. Azi am facut o exceptie citeste mai departe
Nu obisnuiesc sa privesc emisiunea ‘Dansez pentru tine’ din mai multe motive: nu sunt pasionata de dans, imi trezesc lacrimile istoriile sfasietoare, cu atat mai mult cand ma gandesc cata lume sufera, iar eu nu pot face mai nimic, ma revolt ca se pun pe tapet suferintele oamenilor si telespectatorii trebuie sa le prioritizeze intr-un fel. In plus ca dureaza foarte mult si este prea ‘trambitata’, incat starneste reactia inversa. Azi am facut o exceptie citeste mai departe
